A opta luna

Luna asta nu am fost la doctor, asa ca nu am date oficiale despre cat si cum a crescut si s-a ingrasat Maia. Dupa cat de bine atinge acum cu talpile placa de la centrul de activitati, sigur s-a mai lungit, dar de luat in greutate nu cred ca a luat mai mult decat luna trecuta. Toata lumea imi spune ca nu mai are obrajii grasunei ca alta data :( Departe de mine dorinta de a avea un copil grasun, din contra, parca as tinde spre partea cealalta, m-as ingrijora daca ar fi asa, chiar daca la varsta asta nu e de ingrijorare; singura grija e sa aiba toti nutrientii de care are nevoie ca sa treaca cu brio prin perioada asta atat de intensa a dezvoltarii ei.

Start!

La dinti si la misunat! Azi am simtit prima coronita dentara, dupa o saptamana de gingie inflamata. Azi-noapte s-a trezit plangand de vreo 5 ori intre 9 si 1 noaptea, apoi a dormit pana la 5, a mancat si a mai dormit pana la 7.30. Azi a fost mai maraita, asa ca am apelat la o fiola de Camilia, care si-a facut efectul imediat. In rest, nu pot sa spun ca am patimit foarte mult din cauza dintilor pana acum. Dar ... asta e doar inceputul.
Si tot azi Maia a luat-o cu viteza de-a busilea in lumea larga. Pentru moment e destul de timida, si parca se teme sa iasa de pe pilota intinsa pe jos in sufragerie. Stiu sigur insa ca nu o sa dureze mult aceasta timiditate si deja imi fac planuri despre cum o sa aspir si o sa mopuiesc toata casa in fiecare dimineata, cum o sa ascund toti pantofii, cum o sa blochez sertarele samd. E asa draguta cum misuna ea pe jos!

A saptea luna

Maia are deja 7 luni si 10 zile si eu de-abia acum imi gasesc timp pentru postarea aniversara. E evident ca lucrurile au inceput sa se precipite, nu? Viata devine din ce in ce mai complicata, mai frumoasa, mai interesanta, intr-adevar, dar si mai complicata in fiecare zi.

Maia si-a facut debutul pe litoral

Si nu pe oricare litoral, ci pe cel din Antalya, unde am stat o saptamana incepand cu 18 iunie. Ne-am trezit chiar mai dimineata decat de obicei, ca sa fim la 6 la aeroport. Cat am asteptat sa facem check-in-ul Maia a adormit in Manduca si s-a trezit de-abia inainte de boarding. In avion nu a reactionat deloc urat la decolare, probabil din cauza ca nu ne-am ridicat la altitudine foarte mare, fiind zborul scurt.

A sasea luna

A sasea luna a fost luna celor mai mari progrese de pana acum, sau cel putin asa am simtit-o eu. Am impresia ca am cu totul alt copil decat la inceputul lunii - de nenumarate ori mai activ, mai vorbaret, mai interesat de ce se intampla in jur, mai mobil, mai simpatic, mai dornic sa se implice. Mi se pare incredibil cum evolueaza copiii atat de mult intr-un timp atat de scurt - expresia "vazand cu ochii" chiar se aplica in cazul asta; parca pot sa spun si ziua cand Maia a inceput sa nu mai aiba stare, sa se uite cu ochii curiosi in toate partile de zeci de ori pe minut, si sa isi intinda manutele spre toate lucrurile din raza ei vizuala.

Prima zi de diversificare

In sfarsit, am inceput. Dupa ce, de vreo 2-3 saptamani, Maia ne soarbe din ochi cand mancam si mesteca si ea in gol, imitandu-ne, azi a primit si ea altceva in afara de lapte. Dimineata si seara am mancat cereale - cu asta incepe schema recomandata de pediatra noastra, probabil pentru ca in ultima luna Maia nu a luat decat 300 de grame in greutate (per total, are 7,760 kg la 6 luni fara o saptamana, deci sta bine, dar in ultima luna nu a facut un progres prea mare).

Eticheto-mania

Ca e un plus prapadit de 10 lei sau un centru de activitati de 400 lei, pentru Maia amandoua sunt la fel de interesante, pentru ca amandoua au eticheta - ce altceva mai stiu ele sa faca, daca bazaie, maraie, canta, lumineaza, se invartesc sau mai stiu eu ce nebunii, prea putin conteaza. Daca are eticheta, orice jucarie e buna. Iar daca nu poate sa ajunga la eticheta (la centrul de activitati e pe spatele scaunelului in care sta ea) e in stare de orice fel de contorsionari, de miscari ciudate, ca sa se apropie cat mai mult de ea. Eticheta e, dintr-un motiv necunoscut inca noua adultilor incuiati, numai buna de molfait la nesfarsit. La eticheta de pe salteluta de activitati e in stare sa se uite minute in sir, o mangaie, o zgaraie, o linge, rade la ea, e o intreaga relatie. Etichetele de pe cele doua laterale ale scaunului de masina sunt cele mai cele - sunt mari si nu se dau nicidecum desprinse de acolo, asa ca doar le mangaie si le priveste cu nesat.