luni, 29 noiembrie 2010

Pentru toate exista un inceput

Prima data m-a batut gandul sa imi fac blog cand "aventurile" prin care treceam ca harnic muncitor intr-o multinationala ajunsesera atat de neverosimile, ca tot timpul glumeam cu colegii despre cum am deveni super celebri daca am face publice unele dintre ele. Nu mai stiu exact din ce motiv, ideea nu s-a materializat.
Cateva luni mai tarziu aflam plina de bucurie ca sunt insarcinata - alt moment cand m-am gandit ca poate ar fi bine sa imi fac un blog in care sa scriu toate cele prin care voi trece in timpul sarcinii, daca nu din alt motiv, macar pentru a avea un fel de jurnal peste care sa ma uit cine stie peste cati ani de acum, cand nu o sa imi mai aduc aminte mare lucru din aceasta perioada, considerata de atat de multe femei atat de speciala in viata lor.
Nu pot sa spun ca nu e o perioada speciala - gandul ca tu cresti o viata te poate face sa te simti ... in multe feluri, cu siguranta insa, e un sentiment special si care nu se poate compara cu nimic din ce ai mai putea simti in viata asta. Dincolo de asta insa, sarcina mea a fost destul de banala - nu am avut greturi, nu am avut depresii, schimbari bruste de dispozitie, si nici o groaza de alte simptome atat de comune incat au devenit folclor, ceea ce e cam nedrept pentru gravidele care trec prin toate astea, pentru ca lumea a inceput sa le banalizeze - "ei, asta e, esti insarcinata, ce te vaiti atat?". Eu nu am avut parte de asta, m-am simtit foarte bine pe toata perioada sarcinii, si, in afara de kilogramele in plus (destule!!!) si de vergeturi (de care m-am ferit cat am putut/stiut dar de care nu am scapat), nu am avut nicio problema.
Acum cand mai am mai putin de 3 saptamani pana la marele eveniment, e un pic mai greu, si am inceput si eu, de vreo 2 saptamani asa, sa ma simt altfel, in sensul rau. Dar macar ma pot consola cu gandul ca nu mai dureaza mult.
Deci in sarcina nu prea aveam ce sa scriu, asa ca am ajuns la momentul actual, cand imi propun sa populez acest spatiu ca ce o sa se intample dupa ce o sa nasc. Nu mi-e foarte clar acum ce o sa scriu exact - intamplari de fiecare zi, preocupari legate de bebe, ganduri de-ale mele, poate idei despre care citesc in alte parti, nu stiu, o sa vedem.
Bine macar ca am inceput :)

2 comentarii:

  1. Buna proaspata mamica!
    Ma bucur de privilegiul de a fi primul urmaritor public oficial al jurnalului tau(cu siguranta sunt si altii, dar mai timizi).
    Mi-a venit pofta de expunere ca mama si femeie cam odata cu tine si, cum am trecut prin ce treci tu de doua ori, stiu ce simti, te urmaresc, deci, cu placere si te sustin cu amuzanta complicitate.
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  2. Wow, primul meu comentariu si primul meu urmaritor :) multumesc pentru interes, felicitari pentru cele doua minuni si multa bafta!

    RăspundețiȘtergere