joi, 12 ianuarie 2012

Ce-am invatat in primul an de mamicenie

M-am gandit ca n-ar fi rau sa fac un rezumat al lucrurilor pe care le-am invatat anul asta, cine stie cand mai am nevoie de ele

- Alaptatul nu e chiar asa de natural cum vor unii sa ne faca sa credem. E foarte important sa te informezi inainte si in timp ce cat poti de mult, sa ceri ajutor atunci cand problemele devin grave (dureri, ragade etc) si sa vrei sa alaptezi atat de tare incat sa nu te laso descurajata de zilele mai grele.
- Suzeta nu e cel mai rau lucru pe lumea asta. OK, trebuie mai intai sa astepti sa iti cunosti un pic copilul, sa iti dai seama de ce plange cand plange, dar o data trecuta etapa asta, daca nu poti sa existi numai si numai pentru copilul tau (si cine poate, in ziua de azi?), suzeta ajuta mult - cand e mai mic bebe ca sa se calmeze in situatii deranjante (gen doctor, masina etc), cand e mai mare ajuta mult la somn.
- Cartile de parenting ajuta si ele foarte mult, mai ales daca esti, ca mine, genul care are un respect deosebit pentru cuvantul scris si careia ii place sa se informeze despre toate lucrurile prin care trece. Insa uneori, cartile pot sa puna si presiune, mai ales daca esti la primul copil si vrei sa faci totul perfect din prima. Trebuie sa pastrezi tot timpul informatia in the back of your mind, dar sa iti asculti inima, instinctul de mama atat de vehiculat chiar exista si nu ai cum sa gresesti daca il urmezi. Stiu, nu e simplu, traim intr-o lume super competitiva, cu (prea) multa informatie si (prea) multe teorii, dar nimeni pe lumea asta nu iti cunoaste copilul mai bine ca tine, iar daca tu crezi ca ceva il va face fericit, sigur asa va fi.
- Hainele de bebei sunt cele mai frumoase de pe pamant, dar si cele mai scumpe. Nu ai cum sa nu cumperi, pentru mine e una din placerile parentingului. Dar dupa ce trece frenezia inceputului, trebuie sa revii cu picioarele pe pamant si sa faci un raport pret/numar de purtari, oricat de cute ar fi outfitul (asta, bineinteles, daca nu te dau banii afara din casa, ca atunci, go splurge yourself, by all means). Maia inca poarta la 1 an unele lucruri de 6 luni, deci dupa primele luni de crestere accelerata, deja hainele vor fi purtate perioade mai lungi, asa ca merita investitii mai mari.
- Durerile de dinti chiar sunt cel mai infiorator lucru pentru un bebe sanatos. Ele au fost cauza celor mai nasoale episoade de anul asta, asa ca incercati orice remediu puteti, iar cand nimic nu merge, nu va fie teama de Nurofen/Panadol - daca ati fi fost in locul copilului, cu siguranta voi ati fi luat asa ceva de mult.
- Nu va grabiti cu diversificarea. Bebe are toata viata inainte sa manance solide, numai cateva luni sa manance lapte de la voi. Eu m-am cam grabit, cred eu - din fericire, Maia nu pare sa fi fost afectata, dar e posibil ca alti bebei sa nu fie asa "insensibili". Bine, acum exista si reversul medaliei, ca probabil ca daca nu m-as fi grabit cu diversificarea si cu scosul sanului peste zi, Maia ar fi fost mai atasata de san si ar fi fost mai solicitanta decat este acum. Mie imi convine cum e asa, ca nu mi-ar fi placut sa fie genul care sa imi ridice bluza pe strada, dar acum depinde de fiecare mama ce simte ca poate si nu poate sa faca.
- Cu jucariile e ca si cu hainele - ei au nevoie de mult mai putine decat credem noi, dar de, e greu sa te abtii. As incerca sa fiu mai creativa, sa incerc sa imprumut in loc sa cumpar, sa fac schimb cu alte mame, mai ales ca nu am in plan sa mai existe un al doilea beneficiar al celor cumparate deja.
- Sa nu va fie teama sa plecati cu copilul de acasa. Acum da, o sa ziceti ca am eu copil nepretentios, which could be true, dar eu zic ca si cel mai sensibil si pretentios copil se simte mai bine cand e implicat in activitatile familie, decat cand e tinut in casa, cu bunicii sau cu bona, in timp ce parintii isi vad de-ale lor. Asta nu inseamna ca parintii nu trebuie sa isi vada de-ale lor singuri din cand in cand, dar in general mie imi place sa o iau pe Maia cu mine peste tot.
- Merita sa va luati un dispozitiv de purtat copilul - uneori e mult mai util decat un carucior, mai ales pentru mame cu probleme de coloana si mai ales in tara noastra, unde handicapatii si mamele cu copii sunt in acelasi grup mizerabil al celor de care societatii nu ii pasa ca trebuie si ei sa circule, sa intre in diverse cladiri etc. Slingul m-a ajutat mult la inceput, in casa, sa o adorm pe Maia repede, sa o linistesc cand era mai colicoasa si sa mai fac diverse prin casa cu 2 maini.
- Am invatat si ca nu exista doi copii la fel, fie ei si nascuti la juma de ora unul dupa altul, dar prin punctele esentiale ei seamana si comunicarea cu alte mame ajuta mult la scaderea nivelului de stres - afli din timp ce te asteapta sau ai o vorba buna pentru situatii prin care tu ai trecut deja.
- Am inceput sa invat ca Maia este si va fi probabil intotdeauna diferita de imaginea ei din capul meu, dar asta nu o face cu nimic mai putin copilul meu drag si iubit. O sa am o problema, sper eu din ce in ce mai mica, sa o accept pe Maia cea din realitate, diferita de cea din capul meu, fara sa ma simt dezamagita. Trebuie sa continuu sa invat sa o descopar pe Maia in fiecare zi asa cum e ea si sa incerc cat pot sa o ajut sa modeleze cat mai bine materialul primit, dar doar atat, nimic mai mult.

Un comentariu:

  1. Bine de stiut. Foarte utila postarea. Eu mai am doua luni si voi fi pentru prima data mamica. Ce ma ingrijoreaza cel mai mult este alaptarea si schimbatul de pampers, avand in vedere ca am numai o mana. Am decis insa sa investesc intr-o pompa elecltrica dubla de la Medela, pentru "recoltarea" laptelui. :)
    Ma bucur ca ti-am descoperit blogul. Il voi urmari mai indetaliat. Sunt sigura ca voi invata multe. O zi buna.

    RăspundețiȘtergere